Iacob Cazacu-Istrati: ROSTUL

ROSTUL

Când te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Când te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întâmpla si atunci Citeste restul acestei intrari »

Arta efemera…

Era o zi de iarna in care mergeam la ore de curs…

In timpul ce ma apropiam tot mai mult de blocurile de studii observasem aceasta creatie pe o masa din parcul adiacent Universitatii. Era atat de neobisnuit sa vad asemenea figuri din zapada ca mi-am schimbat brusc directia si intr-un suflet am ajuns la el.

Nu avea nimic in comun cu oameni din zapada pe care i-am vazut pana acum. Nu existau traditionalele trei bule puse una peste alta; si nici nu avea macar nasul din morcov – atat de lung si rosu…

Si totusi era un om Citeste restul acestei intrari »