Limba “moldoveneasca” la taifas cu québecoasa…

Motto: Pentru a vorbi o romana decenta

toti moldovenii ar trebui sa treaca prin Québec.

(Pe motivele cunoscutei glume de Gheorghe Urschi)

Pentru introducere – un pic de enciclopedie: Populatia francofona din Québec considera ca limba care se vorbeste este o franceza deosebita cat prin accentul sau atat si prin modul de a construi unele fraze si chiar si prin numeroasele cuvinte care de alta data se utilizau in vechea Franta la moment fiind conservate doar aici – in Québec.

Tocmai din ultimul considerent exista multi francezi care implora populatia din Québec  sa nu renunte la accent si nici la limba existenta caci este o particularitate deosebita a francezei, care desigur poate fi considerata un patrimoniu.

Sa revenim totusi la titlul acestui articol pentru a face legatura intre basarabeni si limba vorbita de ei cu acest fenomen francofon:

Multi imigranti din Republica Moldova raman foarte surprinsi cand incep sa descopere specificul limbii franceze vorbite in aceasta provincie chiar daca este o franceza obisnuita doar ca-i presurata cu diferite “metamorfoze” specifice si cu anglicisme.

Totodata, imigrantii din Basarabia se mira de niste chestii banale de franceza din Québec considerandu-le “limba quebecoisa”; asta deoarecea studiaza franceza acasa dupa niste manuale depasite deseori cu profi “un pic arhaici” fara a auzi macar vre-o data o franceza vorbita ;  Aceasta este inca o manifestare a mediocritatii noastre.

Cu toate ca multa populatie in Québec isi numeste limba “quebecois” – acest fapt tine doar de niste discutii private sau poate unele expresii publice cu un caracter de glume sau ironii…

In rest – limba oficiala a provinciei este FRANCEZA, exista la ei si un organism de stat “Office québecois de la langue française” care are drept scop mentinerea si promovarea limbii franceze atat in structurile de stat cat si in societate in general. Exista si faimoasa lege 101 care nu permite studiile in scoli si licee in alta limba decat franceza – atat pentru o buna parte din populatia bastinasa cat si pentru imigranti.

Si totusi ei se plang ca limba franceza aici se afla intr-o situatie deplorabila, ca-i prea multa influenta din partea anglofonilor, ca centrele de afaceri sunt preponderent anglofone etc. etc.

Am incercat sa demonstrez cum lumea are grija de limba si de identitate.

Un exemplu bun de urmat pentru noi toti – Basarabeni care deseori nici macar nu stiu ce nume are limba pe care o vorbesc.

LECŢIA DESPRE SOCIALISM

De Paul Maria MEFIETIC (articolul a fost gasit prin internet si trimis de Mos Ovidiu Creanga; L-am considerat un exemplu vorbitor de la sine destinat celor sceptici)

Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva la examen, dar odată a picat o grupă întreagă. Acea clasă a insistat că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac şi nimeni bogat, toată lumea EGALĂ!

Profesorul le-a spus: „OK, vom face în grupă această un experiment asupra socialismului. Notele tuturor vor fi mediate şi fiecare va primi aceeaşi notă, astfel încât niciunul nu va pică şi niciunul nu va primi notă A.” După primul test, notele au fost mediate şi toţi au primit un B.

Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, iar cei care au studiat mai puţin au fost bucuroşi. Cum cel de-al doilea test se apropia, studenţii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o “pomană”, aşa încât şi ei au studiat mai puţin. Media celui de-al doilea test a fost D! Nimeni nu mai era fericit.

Când a fost dat al treilea test, media notelor a fost F (picat). Notele nu au fost crescătoare deoarece au apărut certurile, acuzaţiile, ură şi nimeni nu a vrut să înveţe pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a tuturor studenţilor, toţi au picat.

Profesorul le-a spus că socialismul ar fi picat în final deoarece, atunci când recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar când statul nu mai acordă acea recompensa, nimeni nu va încerca sau va vrea să aibă succes.

Nu putea fi o explicaţie mai simplă.

Iată un scurt paragraf care sintetizează totul

- Nu se poate legifera că săracul să fie liber iar bogatul în afară libertăţii.

- Ceea ce primeşte o persoană, fără a fi muncit pentru această, trebuie produs de cineva, care, la rândul ei, nu primeşte pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva.

- Când jumătate din populaţie vede că poate să nu muncească, pentru că cealaltă jumătate va avea grijă de ea, şi când jumătatea care a muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci pietene, acesta este sfârşitul oricărei naţiuni. Nu poţi multiplică bogăţia divizând-o.”

Unde-i mai frumoasa iarba!?

Dupa cum spuneam in posturile mai vechi – am doi colegi de lucru imigrati din Franta si de origine francezi.

Intr-o zi discutam cu unul din ei si intre altele ii pusesem o intrebare directa care a sunat cam asa: “…Stii, pentru noi romanii este destul de straniu sa vedem un francez care se stabileste undeva in alta tara. Pentru noi Franta este un quasi-ideal de imigrare si de preluare a bunelor modele de existenta in societate. Poti sa-mi spui ce te face sa fii stabilit aici, in Québec…?”

“Pai, se stie ca iarba mereu este mai verde in alta parte…” – spusese colegul meu fara a mai lasa si alte comentarii la acest capitol.

Iacob Cazacu-Istrati: ROSTUL

ROSTUL

Când te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Când te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întâmpla si atunci Citeste restul acestei intrari »

Arta efemera…

Era o zi de iarna in care mergeam la ore de curs…

In timpul ce ma apropiam tot mai mult de blocurile de studii observasem aceasta creatie pe o masa din parcul adiacent Universitatii. Era atat de neobisnuit sa vad asemenea figuri din zapada ca mi-am schimbat brusc directia si intr-un suflet am ajuns la el.

Nu avea nimic in comun cu oameni din zapada pe care i-am vazut pana acum. Nu existau traditionalele trei bule puse una peste alta; si nici nu avea macar nasul din morcov – atat de lung si rosu…

Si totusi era un om Citeste restul acestei intrari »

Proverbe, zicale si expresii fixe in Québec

Salutare,

Odata venit in Montréal si cand eram la centrul de francezare Yves-Thériault am inceput sa intalnesc diferite proverbe, zicale si expresii fixe in limba franceza care sunt identice cu ale noastre din Romana sau care sunt foarte apropiate noua.
Chiar de atunci mi-a aparut o idee sa le impartasesc cu toata lumea sa vedem cate lucruri in comun au limbile noastre si cat de apropiata este pentru noi cultura francofona.
In acest articol le voi publica pe toate, citite sau vazute de mine aici in Québec.
Totodata va invit si pe voi sa propuneti si altele pe care le cunoasteti. O puteti face in comentarii sau prin expedierea unei scrisori pe adresa mea electronica. Ele vor fi neaparat incluse in continutul acestui articol.
Tin sa mai spun ca nu toate proverbele pot fi neaparat traduse in romana cu echivalent caci fie ca nu este asa proverb sau expresie in romana fie ca eu nu o cunosc. In acest caz voi incerca sa dau o explicatie cat mai apropiata si daca cineva cunoaste echivalentul in romana – nu ezitati sa-mi scrieti pe email.

Astfel incepem cu primul:

1. “Ne mettez pas le chariot devant les boeufs” – Este un proverb care are o traducere mot-à-mot in romana: “Nu puneti carul inaintea boilor”;

2. “Fais comme du monde” – O expresie cunoscuta si la noi sub forme multiple “Fa-o ca lumea”; Exact ca si in romana aceasta expresie imbraca diferite forme: “fii ca lumea”, “comporta-te ca lumea” etc.

3. “Fais du bien à un cochon, et il viendra chier sur ton perron” – Cunoscutul proverb despre “Facerea de bine …”;

4. “En parlant de la bête, on lui voit la tête” – “Vorbesti de lup, iar lupul este langa usa”;

5. “Plus tu brasses la merde, plus elle pue” – “Nu atingeti rahatul ca pute”;

6. “Il ne faut pas mettre toute sa semence dans le même champ” – “Nu pastrati ouale in acelasi cos”;

7. “Avoir des couilles” – In traducere exacta ar insemna “a avea coae(testicule)” – se spune despre o persoana sau entitate(ziar, radio etc.) care nu are frica si poseda destul curaj pentru a spune sau pentru a face ceva;

8. “Oeil pour oeil – dent pour dent” – in traducere directa “Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”: cunoscuta zicala despre razbunare;

9. “Tirer la couverture de son coté” – o expresie care reflecta suprematia intereselor personale in detrimentul celorlalti. Am auzit-o intr-o emisiune radio unde invitatul era un medic din Québec si prezentatorul ii cerea sa exlice rostul nenumaratelor prime si bonusuri banesti de care beneficiaza medicii, iar calitatea prestatiei medicale ramane la acelasi nivel;

10. “Mettre de l’eau dans son vin” – In traducere ar insemna: “a-si mai dilua vinul cu apa”; Sensul expresiei este o adresare catre cineva pentru a-si mai potoli orgoliul;

11. “Appuyer sur le champignon” – se vorbeste despre actiunea soferilor carora le place viteza si care nu ezita sa incalce limita permisa;

12. “Avoir à fouetter d’autres chats” – in traducere ar fi “a avea de paduchit si alte mate(motani)”: se spune despre cineva care ar avea alte preocupari posibil mai importante decat cea despre care se discuta la moment;

13. “Être entre le marteau et l’enclume ” – in traducere ar fi: “A se afla intre ciocan si nicovala”; Semnificatia proverbului este f. bine recunoscuta;

14. “Avoir une gueule de bois” – “a avea un bot de lemn” : se spune despre raul de a doua zi dupa o betie abundenta. Originea expresiei vine de la setea provocata de o cantitate mare de alcool consumata in timp scurt;

15.

… Mai reveniti la acest articol caci se actualizeaza mereu si apar proverbe noi periodic

Piscinele publice in Montréal

Salutare la toti!

Iata a venit toamna si pe insula Montréal-ului si frunzele au prins niste culori, care nu exista nici macar in cea mai bogata colectie a Corel-ului.

Totusi, as vrea sa pun acum pe blog un mic reportaj ce tine de vara si de activitatile estivale pentru a va incalzi un pic.

In Montréal sunt foarte multe piscine publice care Citeste restul acestei intrari »

Odata ajunsi in strainatate basarabenii isi dau seama ca sunt de fapt … – romani

Aceste ganduri sunt inspirate de nenumaratele cazuri de (auto)identificare pe care le-am trait personal sau la care am fost participant direct sau involuntar aici, in Canada.

Orice persoana aflata intr-o tara alta decat cea de origine se intalneste mai devreme sau mai tarziu cu problema identificarii. Este aproape inevitabil Citeste restul acestei intrari »

Vizitatorilor acestui blog…

Sunteti deja mai multi de o mie. Aceasta cifra pentru noi este o mica aniversare si ne pare bine ca am reusit sa va facem sa mai reveniti aici.
Va multumim pe toti pentru fidelitate si pentru interesul purtat articolelor scrise aici!!!

Va asteptam si in continuare cu alte articole, comentarii si propuneri.

Reimigrantii la Chisinau – Partea II (in loc de raspuns)

Dupa aparitia postului cu peripetiile emigrantilor reveniti tmporar la Chisinau am avut diverse discutii cu prietenii si cunoscutii mei in care mi-a fost reprosat un fel de paradox sentimental in privinta RM; au fost puse intrebari Citeste restul acestei intrari »